Una dintre cele mai încărcate de emoție întrebări: „Doamna, dar de ce trebuie să-mi pui picături?”…moment în care în mintea mea se amestecă un puhoi de elemente raționale, legate de medicină, cu mult mai puține detalii care să aibă logică în mintea unui copil de 5-6 ani.
Așadar, să luăm un pic la bani mărunți aceste temute „picături”. Trebuie să știi că utilizarea lor, cel puțin la primele consulturi oftalmologice, este, de cele mai multe ori, foarte necesară. Ulterior, în funcție de afecțiunea pe care o are copilul tău, decizia se va lua individual, pentru fiecare caz în parte.
Rolul acestor picături, pe numele lor complet – cicloplegice – este să blocheze temporar acțiunea unor mușchi din interiorul ochilor, mușchi care controlează cristalinul. Acesta este o structură care ne ajută să vedem clar la aproape, respectiv realizează fenomenul de acomodatie. Deoarece copiii posedă în mod natural o acomodatie foarte puternică, se poate întâmpla ca dioptriile citite de refractometru (dioptron) să nu fie cele reale.
Știind mecanismul lor de acțiune, este ușor de înțeles că efectele resimțite de pacient se rezumă la vedere încețoșată la aproape. Acest fenomen poate să dureze 3-4 ore sau 24-36 ore, în funcție de tipul de picături administrat. Dacă se urmărește doar examinarea fundului de ochi, atunci efectul va dura mai puțin, în jur de o ora, instilandu-se doar o picătură.
Cum să îți pregătești copilul pentru o examinare completă, cu picături?
În primul rând, să nu îi induci o stare de frică, am întâlnit mulți părinți care își sperie copiii „Dacă nu citești tot la panou, îți pune picături!”. Disconfortul dat la administrare este asemănător cu cel când îți întră apă în ochi atunci când te speli pe față. Unii pacienți pot resimți usturime, senzație care dispare în câteva secunde. Ulterior, ochii se pot înroși pentru 1-2 minute sau poate apărea înroșirea feței și a extremităților. Toate aceste semne sunt trecătoare și nu trebuie să alarmați copilul din cauza lor. Pupilele pot rămâne dilatate, chiar și după ce revine vederea clară la aproape.
În al doilea rând, încearcă să îi povestești micuțului încă de acasă ce ise va întâmpla în cabinet – „Vei fi pus să citești sau să recunoști desene, cu fiecare ochi în parte, iar apoi, pentru ca medicul să vadă bine în interiorul ochișorilor, îți va face pupilele mari cu niște picături magice”.
Nu în ultimul rând, ia-i de acasă celui mic jucăria preferată și adu-o în cabinet, la consultație. Îl va face să se simtă în siguranță și îi va da un punct de început și medicului : „Ai venit cu ursulețul la oftalmolog, oare vede bine?”.
Unii părinți încearcă să „câștige” cooperarea micuților prin diverse trucuri : „Îți iau o ciocolată, o jucărie nouă, mergem la film etc”. Fiecare părinte își cunoaște cel mai bine copilul și știe la ce va reacționa cel mai rapid.
Dar totuși, se poate face controlul fără aceste picături?
Am avut cazuri de copii pentru care, aparent, toate testele erau în regulă – citeau 100% cu fiecare ochi în parte, chiar! – însă la măsurătoarea de după picături am constatat dioptrii foarte mari care, lăsate necorectate, puteau să facă vederea slabă în viitor. Experiența medicului este cea care decide dacă apelăm sau nu la ele.
Un alt aspect de care trebuie să ținem cont este examinarea fundului de ochi care se poate face și prin pupilă nedilatată, dacă cel mic colaborează în acest sens.
Strabismul latent este un tip de strabism în care ochiul „fuge” puțin, mai ales când copilul este obosit. Fără aceste picături, poate să nu fie descoperit, iar în timp să devină manifest. Chiar dacă ochiul are o deviere mică și doar uneori, trebuie prescriși ochelari pentru încercarea corectării strabismului.
Așadar, cu bune și cu rele, aceste picături sunt uneori necesare să apară într-un consult oftalmologic, așa că nu amâna vizita periodică de teama lor, sunt în folosul copilului tău!